Utopie

Pentru a fi încă fină

Umbra veşnicului ieri

Doar un bulgăre de lumină

Se revarsă în tăceri

Mai aproape de sfârşit

Adormit încă de la început

Precum este tot ce a păşit

Ne putând a percepe

Pe genunchi o filă albă.

Cade neaua în neştire

Tot aşa cum este o salbă

Va mai fi o izbutire

Şi se adună argintiu

Un ultim gând într-o parte

Căci prea mult în pustiu

L-au lăsat rânduri deşarte

Să se reculeagă se ridică

Peste urma-i ce mai este

Ne sperând că dacă pică

Lumea este încă o poveste

De va fi mai admirată

O să bată ultim vânt

Şi de toate va fi încercată

Chiar şi de un singur cuvânt

©Costea Mircea